Cimitirul Vesel din Săpânța

Cimitirul Vesel din Săpânța este faimos pentru crucile viu colorate ale mormintelor, picturile naive și epitafurile aduse persoanelor înmormântate, inspirate din poveștile de viață ale săpânțenilor.

Istoria cimitirului începe în anul 1935 când preotul greco-catolic, în același timp și profesor de română și latină, Grigore Rițiu (ulterior prigonit, arestat și torturat de comuniști) cere cioplitorului în lemn Stan Ioan Pătraș să facă partea verticală a crucilor mai lată pentru a crea loc pentru epitaf.

Fiind atras încă din tinerețe de sculptura în lemn, pictură și poezie, viitorul artist popular Stan Ioan Pătraș și-a perfecționat stilul, a făcut crucile mai înguste și pe lângă epitafurile ironice, scrise la persoana întâi, naive, cu greșeli gramaticale și în limbaj arhaic, a adăugat sculpturi în relief pictate în culori vii obținute din pigmenți naturali. Culoarea predominantă este un albastru special care astăzi este cunoscut ca albastru de Săpânța. Unele cruci prezintă pe o parte o descriere a vieții celui decedat, iar pe cealaltă este prezentat motivului morții.

Se presupune că artistul s-ar fi inspirat din cultura dacilor, care considerau moartea un eveniment vesel, contrar culturii populare actuale în care aceasta este văzută ca un episod trist.

La început, artistul a sculptat în jur de 10 cruci pe an, însă, până la moartea sa din anul 1977, a reușit să realizeze aproximativ 700 de cruci, el însuși fiind înmormântat sub o cruce creată în acest stil. Casa lui Stan Ioan Pătraș, situată în vecinătatea cimitirului, este astăzi muzeu. În prezent, cimitirul numără aproximativ 800 de cruci.

Cimitirul Vesel din Săpânța (1935) figurează pe lista monumentelor istorice din județul Maramureș.